Meniu și alimentație
Gătim zilnic în bucătăria proprie un meniu ovo-lacto-vegetarian, fără zahăr adăugat, conceput împreună cu dieteticianul grădiniței. Aici găsiți cum arată o zi la masă și cum adaptăm meniul.
De ce gătim în bucătăria proprie
Pentru că este singurul mod în care controlăm ce ajunge în farfuria copilului. Când mâncarea se prepară la câțiva metri de sala de grupă, știm exact ce ingrediente intră, câtă sare se pune și cât timp a stat preparatul până la servire.
Bucătăria proprie ne permite și să reacționăm rapid: dacă un copil are o restricție alimentară sau se simte rău într-o zi, meniul lui poate fi ajustat în aceeași dimineață.
Nu lucrăm cu firme de catering. Preparatele se fac din ingrediente proaspete, în ziua în care sunt servite.

Ce înseamnă un meniu ovo-lacto-vegetarian
Un meniu care exclude carnea și peștele, dar include ouă și lactate. Sursele de proteine sunt:
- leguminoasele
- ouăle
- brânzeturile și iaurtul
- cerealele integrale
- semințele și nucile
Este o alegere pe care o explicăm deschis părinților la înscriere, pentru că este un element definitoriu al grădiniței, nu o opțiune la cerere.
De ce nu adăugăm zahăr
Preferințele gustative se formează în primii ani, iar un copil obișnuit cu dulceața intensă va respinge, mai târziu, alimentele cu gust natural. Nu adăugăm zahăr în preparate și nu servim băuturi îndulcite.
Dulcele vine din fructe, din fructe uscate și din dulceața naturală a unor legume. La început, unii copii resimt diferența. După câteva săptămâni, majoritatea o acceptă fără să o mai remarce.
Cum arată o zi la masă
Servim trei mese pe zi, la ore fixe, în sala de mese proprie.
| Ora | Masa |
|---|---|
| 8:30 – 9:30 | Mic dejun |
| 12:00 – 13:00 | Prânz |
| 15:30 – 16:00 | Gustare |
Între mese, copiii au sticla proprie de apă la îndemână, iar pauzele de hidratare se repetă pe tot parcursul zilei.


Cine concepe meniul
Meniul este conceput împreună cu dieteticianul grădiniței, iar echipa include și asistent medical și medic primar. Nu este o listă preluată de undeva și repetată, ci un plan construit pentru vârsta preșcolară și adaptat sezonului.
Această componentă face parte dintr-o preocupare mai largă a Fundației Amicus Junior pentru educația nutrițională — aceeași care stă în spatele proiectului „Sănătate în Familie” și al materialelor despre cele cinci porții de legume și fructe pe zi, adresate deopotrivă copiilor și părinților.
Preparatele se fac din ingrediente proaspete, în ziua în care sunt servite.

Copilul care refuză mâncarea
Nu forțăm și nu condiționăm. Un copil care este obligat să mănânce dezvoltă o relație tensionată cu masa, iar efectul se vede ani mai târziu.
Ceea ce facem, în schimb, este să oferim în mod repetat. Un aliment nou are nevoie, în medie, de mai multe expuneri până să fie acceptat. Masa se ia împreună, la aceeași oră, într-un cadru calm — iar exemplul celorlalți copii lucrează mai bine decât orice insistență din partea adultului.
Mișcarea în aer liber
Alimentația nu funcționează izolat. Copiii ies zilnic în curtea de 2.000 mp, indiferent de anotimp, iar mișcarea în aer liber influențează direct apetitul și somnul de după-amiază.
Fără ecrane la masă
Ecranele nu au ce căuta la masă. Fără tabletă sau telefon, copilul observă ce mănâncă, mestecă mai atent și își recunoaște mai bine senzația de sațietate.
Întrebări frecvente
Vizitați bucătăria
Vă invităm să vizitați grădinița și să vedeți bucătăria. Vizitele se fac cu programare.
Inspirăm copilăria, dezvoltăm curiozitatea și conectăm mintea, inima și lumea.
