Metodele noastre
Cinci abordări pedagogice validate de cercetare — Feuerstein, Comunicarea Nonviolentă, ESPERE, Cercul Siguranței și învățarea prin cooperare — și felul în care educatoarele le folosesc în activitatea de zi cu zi.
Cinci abordări care se completează
Identitatea pedagogică a Grădiniței „Amicus Junior” din Iași se construiește pe cinci abordări validate de cercetare, care se completează reciproc.
Nu sunt cursuri separate și nu se predau ca atare — sunt modul în care educatoarele lucrează zi de zi.
Cele cinci metode, pe scurt
1Metoda Feuerstein — învățarea mediată
Pornește de la o convingere: inteligența nu este fixă, ci dezvoltabilă. Teoria modificabilității cognitive structurale, dezvoltată de Reuven Feuerstein, susține că adultul nu transmite informație, ci mediază întâlnirea copilului cu ea — educatoarea nu dă răspunsul, ajută copilul să observe cum a ajuns la el. La grupă, copiii lucrează cu instrumente structurate care dezvoltă funcțiile cognitive, atenția, gândirea reflexivă și strategiile de rezolvare a problemelor. Metoda este disponibilă și ca activitate opțională dedicată.
2Comunicarea Nonviolentă
Un limbaj al empatiei, în patru pași: observație, sentiment, nevoie, cerere. Dezvoltată de Marshall Rosenberg, Comunicarea Nonviolentă îi învață pe copii să își recunoască emoțiile și să le exprime fără să rănească — în loc de «el e rău», copilul învață să spună ce s-a întâmplat, ce simte și de ce are nevoie. Conflictele nu sunt evitate, ci folosite: fiecare neînțelegere între doi copii de patru ani devine ocazie de exersare, iar la grădiniță există și o zi dedicată acestei teme, Ziua Comunicării Nonviolente.
3Metoda ESPERE
Instrumente concrete pentru relații sănătoase, concepute de Jacques Salomé — o metodă relațională care traduce comunicarea în obiecte pe care copiii le pot ține în mână: bastonul cuvântului, care arată cine vorbește; eșarfa relațională, care face vizibilă legătura dintre doi oameni; panoul pentru mesaje-cadou, unde copiii își lasă unii altora lucruri bune. La această vârstă, abstractul devine accesibil doar când capătă formă.
4Cercul Siguranței
Copilul explorează cu încredere doar dacă știe că are unde reveni. Model bazat pe teoria atașamentului, în care adultul devine deopotrivă «bază sigură» — de la care copilul pleacă să descopere lumea — și «liman sigur», la care se întoarce când se sperie. În practică înseamnă că educatoarea nu grăbește și nu abate atenția copilului; rămâne disponibilă și previzibilă, iar copilul se apropie când e pregătit. Este metoda care structurează perioada de adaptare, iar părinților li se oferă și un curs dedicat, «Cercul Siguranței pentru părinți».
5Învățarea prin cooperare — structurile Kagan
Grupul reușește doar dacă fiecare își face partea. Copiii lucrează în echipe structurate, pe baza interdependenței pozitive și a responsabilității individuale. Structurile Kagan asigură ceva ce discuția liberă nu garantează niciodată: participarea echitabilă — fiecare copil are un rol și un moment în care vorbește. Se dezvoltă cooperarea, comunicarea și competențele sociale, o direcție consolidată și prin proiectele europene ale grădiniței; anul școlar 2026–2027 este, de altfel, dedicat temei cooperării.
De ce cinci metode și nu una singură
Pentru că acoperă lucruri diferite, iar proporțiile se schimbă odată cu vârsta copilului.
| Metoda | Ce acoperă |
|---|---|
| Metoda Feuerstein | Gândirea |
| Comunicarea Nonviolentă | Exprimarea și relația |
| Metoda ESPERE | Exprimarea și relația |
| Cercul Siguranței | Atașamentul și siguranța emoțională |
| Învățarea prin cooperare | Funcționarea în grup |
Un copil are nevoie de toate cinci, în proporții care se schimbă odată cu vârsta.
Întrebări frecvente
1Cine aplică aceste metode?
Toate educatoarele, în activitatea zilnică. Directorul grădiniței este facilitator certificat în Comunicarea Nonviolentă, Cercul Siguranței, Metoda ESPERE, Metoda Feuerstein și Cooperative Learning, iar formarea continuă a echipei este permanentă.
2Copiii învață aceste metode ca pe niște lecții?
Nu. Metodele descriu modul în care lucrează adulții cu ei. Copilul nu învață „ce este Comunicarea Nonviolentă”, ci vorbește despre ce simte pentru că așa se vorbește în jurul lui.
3Sunt metodele acestea recunoscute?
Toate cinci au în spate cercetare și programe de formare internaționale. Feuerstein, Cercul Siguranței și Cooperative Learning sunt folosite în sisteme educaționale din numeroase țări.
4Ce se schimbă când copilul ajunge la școală?
Deprinderile rămân. Un copil obișnuit să își numească emoțiile, să lucreze în echipă și să observe cum gândește intră în clasa I cu instrumente pe care nu le pierde.
Metodele se văd cel mai bine în acțiune
Vă invităm să ne vizitați — vizitele se fac cu programare.
Inspirăm copilăria, dezvoltăm curiozitatea și conectăm mintea, inima și lumea.